Acesta este TONUL! Aduceți produsul aproape de consumator, nu numai prin poveste ci prin apropierea culturală și geografică, indicația geografică (IGP, DOP). Relația de încredere și susținere între consumator și un produs alimentar/brand este cu atât mai puternică cu cât subiectul tranzacţiei este un brand local, furnizorul este un mic producător, sursa de materie primă este autohtonă. Sau cel puțin are acest potențial de putere. Aceasta este încă una din explicaţiile care lămuresc pentru mine, de ce, în caz de criză alimentară, legătura dintre consumator şi produs realizat de o multinațională, fiind fragilă, se rupe uşor. Cu cât apropierea consumatorului de producător este mai mare, cu cât lanţul alimentar este mai scurt, cu atâta fidelitatea consumatorului este mai puternică. Însă transpunerea în comunicare trebuie să asigure credibilitate poveștii. Pledez constant pentru mica industrie locală de alimente: lactate, mezelărie, cofetărie, brutărie, vinărie. Despre ce este vorba în articolul de azi? Un exemplu găsit chiar zilele astea în preajma noastră, în Bucureşti. Mai departe, lapte aparte.
Costel Caraș este un întreprinzător în domeniul producției de lapte, el ne spune, prin povestea sa, că familia Caraș și numai ea se ocupă de fermă. Flierul ne transmite o poveste ca la carte despre o mică afacere de familie. Emoționantă, povestea în apropie pe consumator, așa cum nu o face industria lactatelor. De aceea vă recomand să încercați laptele pe care îl găsiți la automatele din stațiile de metrou din București.
Tonul poveștii îmi place, designul flierului este simplu, doar că am niște rezerve, doar pe baza poveștii spuse de familia Caraș.
Undeva Costel Caraș ne spune că el se ocupă de mulsul vacilor, dar este inexact, pentru că o fotografie ne arată instalațiile de muls. Vedeți imaginea.
Apoi mă întreb ce afacere de familie îşi permite să susțină financiar o rețea de automate de lapte în atâtea stații de metrou (aparate, chirii, publicitate)....Vedeți lista de instalații disponibile.
Cu alte cuvinte nu este cumva o poveste prea frumoasă ca să fie adevărată? Dacă este aşa sau nu, se poate afla cu o vizită la fermă într-o zi de lucru, pentru a testa sinceritatea antreprenorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu