joi, 30 aprilie 2015

Opriti masacrul...Legea vanatorii este prost facuta

Bucuresti, 22 aprilie 2015. Societatea Ornitologica Romana si Federatia Coalitia Natura 2000 Romania au lansat campania Opreste barbaria, salveaza ciocarlia! ca reactie a societatii civile din Romania la masacrul pasarilor ce poate fi declansat de noua forma propusa a Legii Vanatorii aprobata de Camera Deputatilor la sfarsitul lunii februarie. PETITIA  AICI!


miercuri, 29 aprilie 2015

The Slow Food Area at Expo 2015: Putting Biodiversity and the People who Feed the Planet in the Spotlight

The Slow Food Area at Expo 2015: Putting Biodiversity and the People who Feed the Planet in the Spotlight


In the heart of the Slow Food Pavilion at Expo 2015 there will be the Slow Food Theater, an open space for meeting and exchange, which will give a voice to those women and men who today feed the planet with good, clean and fair food.
The daily schedule of events that will take place in the Theater include talks, debates, conferences, presentations and film and documentary screenings, part of a calendar full of activities aimed to tell the stories and experiences of the Slow Food network and Terra Madre food communities, but also of civil society representatives and people who share the Slow Food philosophy.

On May 1, 2015, Gaetano Pascale, president of Slow Food Italy, will open the Slow Food area, explaining the reasons for our presence at the universal exposition. At 12 pm, in celebration of International Workers' Day, Yvan Sagnet, trade unionist of the Federation of Agro-Industrial Workers, originally from Cameroon, will focus on the phenomenon of the denial of rights and the use of threats and intimidation in agriculture (the so-called ‘caporalato’). Then, at 3 pm Fabio Terribile, President of the Italian Society of Pedology will talk about the importance of fertile soil and the right to land.
 On May 19 the Slow Food Pavilion will be officially inaugurated in the presence of Slow Food International president Carlo Petrini and Swiss architect Jacques Herzog.
 In the following weeks Expo will be a platform for Slow Food, a space for discussion and critical reflection in an attempt to find concrete solutions for the future.
 At Terra Madre Youth - the event which from October 3 to 6 will bring young farmers, fishers, Indigenous Peoples and students from all over the world to Milan – the Slow Food Theater will regularly host young men and women working in food production, who will talk about their experience, hopes and expectations for the future.
 Every morning at 11 am, workshops and educational activities will be held in the Slow Food Theater. These activities, targeted to school groups and families, will revolve around some of Slow Food’s main themes, such as bees, water and the fight against food waste.
 Inside the Slow Food area there will be also a space dedicated to the discovery of the diversity of wine and raw-milk cheeses. The world of cheeses offers the perfect example of how plant and animal biodiversity is articulated when transformed into food. From just three simple ingredients—milk, rennet and salt—an extraordinary diversity has resulted, with over 2,000 traditional cheeses made around the world
 There will be a tasting of a different selection of four types of cheese every week: one world-famous Italian cheese; two cheeses from a specific territory, generally Slow Food Presidia; and an international specialty. During May, visitors will taste, among others, Bitto from the Orobiche Valleys in Italy, Sparkenhoe Red Leicester from the UK, and Cilento Cacioricotta and Osilo Pecorino from the island of Sardinia in Italy. A total of 84 types of cheese will be on rotation throughout the six months of Expo.
 Next to the Slow Cheese area, the Slow Wine Enoteca will be telling another fascinating story of biodiversity. In Italy alone, over 600 grape varieties are still used to make wine, from Nebbiolo to Sangiovese, Perricone and Fiano. The selection of wines, curated by the Wine Bank in Pollenzo  (Piedmont), will offer drinkable proof of this wide diversity, with about 200 different wines available on rotation.
 Moreover, several short movies and documentaries, coming from all over the world and dedicated to Slow Food themes and issues, will be screened every day to shed light on small communities of food artisans who work in order to create an alternative to the globalized food system. In particular, Ermanno Olmi’s film, The Planet that Hosts Us, will be projected in the Theater every evening at 8 pm, for the entire duration of Expo. Slow Food wants to put the work of this great director at the end of each day to symbolically close the activities with a deep reflection.
 The structures of the Slow Food area, built from PEFC-certified larch wood from sustainably managed forests and designed by the Swiss architects Herzog & de Meuron, will host the exhibition Discover Biodiversity, the tastings areas of Slow Cheese and Slow Wine, the association space and the Slow Food Editore bookshop. At the center of the area there is also the Slow Food Garden, with 47 species of medicinal plants, vegetables, legumes and other species, each one with a specific role in maintaining the balance of our ecosystem.
Finally, a new app has been launched, Slow Food Planet, a useful instrument for travelers. The Milan area is now mapped for all those visitors who want to enjoy their stay in the city and surrounding areas with Slow Food recommendations. The app suggests restaurants, locals, farmers’ markets and shops, where you can meet local producers. Slow Food Planet wants to offer a holistic vision of the gastronomic experience, giving different suggestions depending on the time of day or season of the year. The dictionary is also a helpful feature, which gives definitions of terms in the dialect of local areas, to increase access to the food cultures of the world.

For further information, please contact the Slow Food International Press Office:

Slow Food involves over a million of people dedicated to and passionate about good, clean and fair food. This includes chefs, youth, activists, farmers, fishers, experts and academics in over 150 countries; a network of around 100,000 Slow Food members linked to 1,500 local chapters worldwide (known as convivia), contributing through their membership fee, as well as the events and campaigns they organize; and over 2,500 Terra Madre food communities who practice small-scale and sustainable production of quality food around the world.

Fictiunea Victorita si produsele naturale din peste

O sa revin la fata locului, sa vedem cum se ofera preparatele din peste, naturale, de la pescarita Victorita, la piata. Am o observatie: ar fi bine sa fie asa, dar din studiul de piata al sectorului am aflat, de aici, ca in pescuitul pe ambarcatiuni, nu este angajata nicio femeie. Ca sa vezi....




Asociatia florarilor si a meseriilor traditionale din str. Uranus

Pentru ca ma intereseaza micii comercianti (in lupta lor gigantica cu cei mari) dar si pentru ca am lucrat foarte mult in cladirea The ARK la DC Communication si am trait alaturi de piata de flori de la Cosbuc an la rand (ma opresc cu detaliile aici), am imortalizat acest instantaneu de la fata locului. Dialogul social este in mars, florarii care sunt pe prag de demolare (ca pe acolo va trece magistrala Uranus-Berzei) s-au organizat. AICI: http://www.af-mt.ro




Ciocarlia de camp se mai vaneaza doar in sase tari din UE, printre care si Romania

Un mesaj de la SOR (Societatea Ornitologica Romana): Ciocarlia de camp se mai vaneaza doar in sase tari din UE, printre care si Romania. PETITIA AICI!

In Uniunea Europeana ciocarlia de camp se mai vaneaza doar in sase tari – Grecia, Italia, Franta, Cipru, Malta si Romania, in restul tarilor fiind interzisa vanarea speciei din cauza declinului puternic generat de intensificarea agriculturii din ultimii 25 ani, numarul acestor pasari reducandu-se cu 50%, conform BBC Nature. Un alt motiv pentru declinul speciei este braconajul in scopuri comerciale, limbile acestor pasari fiind considerate delicatese si vandute astfel restaurantelor din Europa. 


Culese de pe strada: la Bucuresti a aparut bacania de cartier

Zilele trecute umbland prin Bucuresti, am mai cules o perla de stil in cautarea unei pozitionari ghiduse in piata. Pe str. Polona. Evident, magazinul este dotat cu un segment reprezentativ din produsele de la supermarket. Sa nu credeti ca are atat curaj sa stea pe educatia consumatorului. Ii educa Coca-Cola si Tymbark ce sa bea, micilor comercianti le este suficient Selgros, Metro. MORALA: Nu, nu este bacanie!


marți, 28 aprilie 2015

Este usor sa fii Times New Roman...dar nu si taran....

Dl. Istrate Ion (personajul ironizat in articolul Times New Roman) nu este din Sibiu. Pe dl. Istrate il cunosc din anul 2008, cu ocazia organizarii Targului Taranului. Atunci si-a rupt piciorul intr-un accident de masina venind la targ. Times New Roman a comis o nedreptate morala.

El si sotia sa Marcela sunt parte a miscarii Slow Food din 2006, au participat la cateva editii Terra Madre (eveniment Slow Food). Locuiesc si muncesc in zona Fundata-Vladeni, judetul Brasov. Si sunt tarani, antreprenori. Pentru ei, economia inseamna un drum saptaminal de 2 zile, de ani de zile, pentru desfacerea produselor la Bucuresti. Nu sunt muncitori pre-facuti, cu oile si vacile, chiar se ocupa cu asta.

Palarioara este autentica - Dl. Istrate a devenit un icon pentru ca aparut in primul ghid de facilitare a accesului in piete pentru micii producatori. El este un icon si a stabilit un standard de imagine, care a fost copiat in piata. Toti cei ce se pretind tarani, oieri, nu au avut nicio problema sa imprumute trucurile sale de imagine, palarioara.


Branza de burduf - Dl. Istrate se regaseste in Ark of Taste, proiectul comun al Google si Slow Food, unde este ilustrata branza de burduf. AICI




De ce v-am scris asta?

Pentru ca in cautarea ironiei, cei de la Times New Roman se folosesc de dl. Istrate pentru a ilustra un articol despre falsii producatori de produse traditionale, despre miturile legate de Sibiu. Din pacate sa fii superficial este mai facil decat sa fii profund si serios. Dl. Istrate nu este din Sibiu. Iar familia sa chiar a contribuit la sustinerea patrimoniului imaterial al Romaniei, gastronomia.

Pentru sau contra #OMG sau #GMO, #vaccin sau nu?!

Chipotle, un lant fast-food american, se baga de o parte a baricadei privind OMG-urile. Cum spune zilele trecute McDonald's, este ceva in schimbare cu gusturile consumatorului.

Si aici cred ca un bun eseu despre pro sau contra lumii moderne, care s-ar potrivi si acestui subiect, este eseul semnat de Cristian Ghinea in "Dilema Veche" din 23 aprilie 2015. Cristian pune in evidenta existena grupurilor sau a tendintelor de acceptare a lumii moderne dar de rejectare a evolutiei prin dezvoltare, precum vaccinurile. Asa si cu OMG, am putea inscrie si aceasta batalie in paradigma propusa de Cristian Ghinea.


Sunteti pentru sau contra OMG, a organismelor modificate genetic? OMG sunt plante ce au fost obtinute prin manipulare genetica, un shortcut gasit de oameni, prin metode care au ca scop sa scurteze procesul natural, sa zicem, al ameliorarii genetice. 

In America se duce o lupta acerba intre industria agricola, a tratamentelor, pe de o parte. Si grupuri active de militanti ecologisti, pro-natura, pro-agricultura traditionala. La mijloc, guvernul american cu agentiile sale celebre, FDA, USDA. 

Una din temele de lupta este indicarea pe etichetele produselor, daca au ceva din OMG-uri. In unele state americane au fost si referendumuri pe tema asta, a etichetarii.

De ce puscaria de azi nu este buna ne-a spus Dana Cenusa

Spune Eugen Istodor în "Dilema Veche": 'Comerțul cu suflete curate a luat de lângă mine o tipă tare de tot...' Cu 3 ani in urma Doru F. ne punea intr-o poveste cu puscarie ecologica, cu norvegieni, cu Administratia Nationala a Penitenciarelor. Cu ideea unei puscarii ecologice la Chilia, un fel de sorting out al detinutilor catre societate, prin meserii ecologice. Asa am cunoscut-o pe Dana Cenusa cu care am crosetat pe marginea unor proiecte cu fnantare europeana (destul de putin, Alina mai mult) Un altfel de om, Dana Cenușă coagula forțe lângă ea într-un mod inimaginabil. O femeie simplă, convingătoare, cu multe argumente. Am înțeles de la Dana Cenușă ceva simplu. Închisoarea, detenția în sine nu schimbă direct un om considerat vinovat de către societate. El nu se face cuminte că îl bați la palmă și gata. În pușcărie devine un suflet și mai distrus. Iar la reîntoarcerea în societate este stigmat și marginalizat. Rezultatul, este o rată mare de întoarcere la pușcărie, recidivă. Un model? Închisoarea novergiană care este o ușă deschisă spre societate și are o rată de recidivă de 16%. I-am văzut pe acei norvegieni, la o întalnire cu ANP, la noi la The Ark. Da, și eu am fost contaminat de Dana Cenușă.


luni, 27 aprilie 2015

Francezii au ce sa iubeasca, la Milano Expo 2015 @FranceExpo2015 #Milan2015

Romanii au ce si cum si de ce? Pun romanii o pasiune sincera si dezinteresata in sustinerea hranei lor?

Cum fac profit multinationalele din retail

GANDUL http://www.gandul.info/financiar/cat-costa-acelasi-cos-zilnic-de-cumparaturi-pentru-un-roman-si-un-neamt-experiment-pe-axa-bucuresti-frankfurt-cu-un-rezultat-surpriza-14145168
In toata zarva pe care o fac, televiziunile la programele de stiri, cu reclama platita (la ce credeti ca folosesc stirile despre cozi la supermarket, decat sa te faca sa te conformezi social?), se spune uneori, ca noi romanii mancam mult. Pentru ca ponderea cheltuielilor cu mancare este de circa 40% in cosul de mancare. Fals, cantitatea mancare este aceeasi ca a europenilor, dar costul este mai ridicat. Banii merg la companiile de food din Europa si la profitul multinationalelor din food.

The Slow Food Ark of Taste on the BBC Food Programme @SlowFoodHQ

Every week a different product on the Slow Food Ark of Taste will be presented during a weekly slot on the BBC Food Programme . The first clip was aired on April 13 and featured  Geitost, a Norwegian cheese, on April 20 the protagonist was the Sea Island Red Pea from the USA.

Since 1979, Radio 4 has broadcast weekly episodes of The Food Programme, a 30-minute show dedicated to reporting food stories and issues from all over the world. The weekly programme is one of the longest running features of BBC Radio 4.

Cu vaca in cooperativa, DA!

Una din afectiunile grave ale romanilor este aceea de non-conlucrare, non-asociere, pentru a-si rezolva macar o parte din problemele din lantul de conercializare in care sunt inclusi. Cotele de productie de lapte s-au ridicat. Vor mai fi cateva stiri din acelea tragice. Dar una din realitati, nu adevarul, este ca se puteau rezolva macar o parte din probleme. Cu programul de racitoare comunale si cealalta cu unirea in cooperative care sa permita un corp unit de furnizori locali, sa poata oferta constant, lapte de calitate. 



Mc Donald's inchide 700 de locatii, de ce?

"McDonald’s CEO Steve Easterbrook acknowledged in a statement that the company needed “to better address today’s consumer needs, expectations, and the competitive marketplace.”

Conform presei americane AICI, McD inchide localuri. Reducerea vanzarilor, scandalul de coruptie din China, dar probabil un trend puternic in lumea civilizata catre segmentarea consumului. Este probabil ca revolutia tehnologica, ce permite comenzi online si o mai mare putere de selectie in mana consumatorilor, si de aceea o mai buna potrivire cu nevoia de diversificarem sa sa resfranga si asupa McD. 

Compania s-a nascut si a insotit tot parcursul dezvoltarii economice al tarilor capitaliste, in ultimele decenii. Insa din ultimii ani asistam la o personalizare puternica a lumii consumului. Doar in Google Play sunt cateva zeci de aplicatii de comanda online din mobil, de mancare ready to eat.


Creative disruption, Schumpeter, RICAP

O sintagma, un teoretician si un program. Ce le leaga? Ideea de inovare. Progresul si dezvoltarea (durabila) au nevoie de inovatie. Drumul de la idee la piata este insa lung si pentru a-l parcurge este nevoie de pregatire, suport, cunoastere. GEA Strategy&Consulting, LARTA Institute, RAF desfasoara de 2 ani programul RICAP, pe care maine, 28 aprilie, il aduc la cel de-al doilea sfarsit de ciclu. 




Opreste barbaria, salveaza ciocarlia. Petitie

Sa nu ucidem pasarea cantatoare! Semnati o petitie impotriva braconajului care omoara mii de ciocarlii. Noua lege a vanatorii va permite vanatul oriunde fara aprobarea proprietarilor. Sa fotografiezi pasari va fi mai greu decat sa le omori. Petitia aici


Ciocarlia. Lark. Allodola. Braconierii italieni, sustinuti de o intreaga retea de suport din Romania (masa, cazare, transport, administratori de fond de vanatoare, politicieni), vaneaza la greu ciocarliile pentru limba lor. Societatea civila s-a mobilizat si a cerut presedintelui retransmiterea proiectului de la lege la Senat. Care nu a acceptat amendarea lui. Acum este la Camera Deputatilor. SEMNATI PETITIA?

Blue Bell Recall: Lysteria si responsabilitate corporatista

Sursa: The Guardian
Pe cand in Romania, un sistem sanitar veterinar si o responsabilitate de business ca in America in ce priveste hrana? In America, un producator celebru, de traditie, de inghetata, a suferit un setback, cum se spune. Mai multe imbolnaviri si decese au fost legate de produsele lor. Producatorul Blue Bell si-a asumat vina remarcand ca in istoria lor de 108 ani nu au mai avut de a face cu asa ceva. Au retras toate produsele din lanturile de vanzare. Si au inchis capacitatea de productie suspectata ca ar avea probleme. 

Morala acestei istorii sau mai multe lectii de aici: 
- legatura dintre efecte (imbolnaviri/decese) se face foarte greu, este necesara existenta unei institutii, a unei urmariri/monitorizari atat la producator cat si de catre agentia publica;
- CORELAREA problemelor de sanatate publica cu eventualele surse;
-  niciun produs nu trebuie considerat sigur, pana la proba contrarie;
- producatorii cu probleme, spre deosebire de cee ce se intampla in Romania, sunt cunoscuti si isi asuma raspunderea, la noi autoritatile ii ascund.

vineri, 24 aprilie 2015

Hamsi with rice, hamsi with corn flour...Slow Fish Istanbul 2013 @SlowFood_FSD

Nothing compares with genuine Turkish food, which is not street food, but homemade inner food. Here in 2013 the second tasting surprise......Look the beautiful hamsi lying tasty on the plate....God, come to my palate and tell the story of the fish and its sacrifice....


Ce indemanare in filetarea pestelui.....Istanbul @SlowFood_FSD

La Istanbul, acum 3 ani, am privit (si am filmat fascinat) cum se scot maruntaiele din peste cu o miscare dibace de cutit. Cum se fileteaza pestele rapid. Asa cum numai un consum serios de peste, inradacinat, poate dezvolta abilitati de manevrare uimitoare. Sigir, ma gandesc, oare la hala Obor, in Bucuresti, sunt la fel de dibaci vanzatorii sau sunt niste amatori vanzatori?




Catre ipocriti: nu pretul influenteaza 100% consumul!

Profetii consumerismului au vorbit! Se pare ca in Romania preferintele consumatorilor se reduc la una singura: totul sa fie gratis. Si apoi consumul va creste ilimitat. Oricum, orice, consum de orice. Ei  bine, cui va folosi aceasta retorica populista?

ROMPAN avertizeaza ca supermarketurile incep sa pregateasca smechereala preturilor. AICI.

Adica, ca sa revin la retorica populista: cica nu ar exista vreun segment din consumul romanilor care sa nu fie potential pandit de pericolul extinderii sale, pentru ca ar putea scadea pretul.....si atunci sa vezi hulpaveala....si infuleceala...

Toata lumea implicata sustine ca reducerea preturilor via reducerea TVA, va creste consumul...!!!

Eu sustin ca este o minciuna. Este ipocrizie, de fapt cand se clameaza ca reducerea TVA va aduce cresterea consumului, nu avem nicio dovada, nici o cercetare de orice fel am vrea noi, in aceasa lume, care sa demonstreze ca scaderea preturilor la toate marfurile si serviciile, ar creste consumul.

In primul consumul este diferit, distinct, diversificat. Daca scade pretul la paine, nu se va cumpara ORICAT de multa paine. Daca scade pretul cartilor, nu se vor cumpara ORICAT de multe carti. In al doilea rand consumul este rezultatul unor interdependente. De aceea i se spune cos de consum. 

Cercetarile lui Engel (nu Engels) in sec. XIX au aratat ce inseamna elasticitatea consumului, austriacul descoperind legitatea substituirii produselor unele cu altele si dependenta structurii unui buget de puterea de cumparare. Adica la un moment dat xsuma alocata mancarii ramine constanta dar cresc sumele alocate pentru leisure, educatie, etc.

Un populism desantat care aduce probabil voturi dar si profit mai mult la multinationale. Cat de irationali sa fim toti, presa, public, politicieni, sa credem aberatia asta, ca reducerea unor preturi va creste consumul? Un om care nu citeste, oricat de ieftine ar deveni cartile, nu le cumpara. Pur si simplu.

Pentru ca fundamental, ce rost ar mai avea diferentele intre produse/servicii din aceeasi clasa, daca doar pretul ar fi limita accesului?


Black #rhino in Timisoara, #Romania @savetherhino


Slow Food International Press Review 24 April 2015, @SlowFoodHQ


Slow Food International Press Review
Dear Slow Foodies,
Here is our weekly selection of articles:

A video talking about the Harenna Forest Wild Coffee Slow Food Presidium in Ethiopia was produced and diffused by the Agence France Presse. We have now found it broadcasted in a Polish tv
Polonia, Interia tv: http://bit.ly/1zUrpTV

Terra Madre St-Laurent, the first regional forum organised by Slow Food Canada will be hold from April 22 to April 26. Carlo Petrini is attending the meeting and will held a conference on April, 25.
Canada, Voir: http://bit.ly/1QreKCn
Canada, La Presse: http://bit.ly/1d8Z5YY

Several articles are talking about the second Earth Market inaugurated at Gokceada (Imroz) in Turkey.
Turkey, Milliyet.: http://bit.ly/1HzKKjy
Turkey, Radikal: http://bit.ly/1Gf2bl7
Turkey, Dunya: http://bit.ly/1QreK5e

Edie Mukiibi  Vice President of Slow Food International has travelled to Rwanda. Here the story of his trip .
Ruanda, Imvahonshya: http://bit.ly/1HwjaFi

Good to know:
 Urban gardens on the river Seine. An interesting project of urban farming in the middle of Paris.
France, Global: http://bit.ly/1OkuJmZ
Fishermen in Gaza. A great portfolio of Yann Renoult , a french photographer.
France, Global: http://bit.ly/1zUsw5X

The Slow Food International Press Office Team
Paola Nano and Ester Clementino

Ai buze pufoase? Toni Delaco te linguseste

Delaco este de fapt Delaco Distribution. Obiectul lor de activitate? Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibil.

O companie care face foarte multi bani din distributia branzeturilor. Nu le fac ei, doar le plimba. Desigur, le plimba cu talent. Este un tip de agent economic (cum se spune) care prin ceea ce face (doar suntem in capitalism) contribuie la declinul industriei autohtone de preparate lactate.



joi, 23 aprilie 2015

Targul Taranului a dat un impuls dlui Ion Taran Baciu....

Nu am fost singurul care a contribuit la asa ceva....succesul unei afaceri cu produse de traditie....Este onest ca oamenii (familia Baciu) recunosc ca prezenta la Targul Taranului (targul din Piata Amzei) si la MTR, i-a ajutat sa vada mai departe. Tin minte cat de amuzat priveam la coada de la standul d-lui Baciu, in decembrie 2007 si cineva de la coada spunea intr-un fel, ca pe vremurile comuniste, "...sa se vanda produse ca sa ajunga la toata lumea..."....Pe bune!
PS: Una din cercetarile sociologice intreprinse de Dimitrie Gusti s-a petrecut chiar la Fundu Moldovei, unde este baza afacerii Baciu.

BUSINESS MAGAZIN: „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti."



 

Honey "living sculptures"...Black Little

Bantuiam pe Internet si in situl Weart.ro am dat peste un articol despre un artist, Black Little, care foloseste mierea ptr. a imortaliza "sculpturi" vii......Mierea face de toate inclusiv efectul de ambra....


miercuri, 22 aprilie 2015

Maslinele si ciupercile, promovare cu bani UE

Din 21 aprilie 2015. Doua asociatii de productie din Romania, una in consortiu (ROMCONSERV) cealalta de sine statatoare, au primit aprobare de la Comisia Europeana sa isi faca promovare pe terte piete. LINK.

ROMCONSERV promovare in Azerbaidjan, Belarus, China, Rusia, etc. Producatorii de ciuperci, promovare in Grecia si Romania. Acestia din urma nu au voie sa faca referire la producator. Ci la produs si consum.



marți, 21 aprilie 2015

Grolsch se transforma in Ciuc? @Grolsch

Sa nu ne stresam....este acelasi producator? Pentru ca reclama pozitioneaza berea Ciuc exact ca o bere Grolsch....limited vision

LINK

UrmatorulconcursinRomania: Food and Farming award

AICI ......Un program BBC 4 care ne da de gandit, nu? Nu inventati roata, daca se poate, invartiti-o...
 

Europa: Uite ca Mila 23 este un proiect de succes la pescaturism @infodeltaro

LINK

Slow Fish 2015 la Genoa, 14-17 mai 2015: eveniment fanion al miscarii Slow Fish @SlowFoodHQ

LINK

Dalboka adica la bulgari

Vizitati Dalboka. Ca sa mancati ceva bun din apa marii. Dalboka inseamna pur si simplu "Adânca"....Am descoperit locul acesta, un golf aproape de capul Kaliakra, acum 3-4 ani. Am revenit odata, pentru ca este minunat. Niste bulgari, au folosit banii din programul SAPARD, pre-aderare. Si au creat o ferma de midii in largul marii legat de restaurantul de la mal, din golf. Un aranjament in natura minunat. Un peisaj salbatic, o panta de peste 45% la coborare. Am fost si eu acolo de doo ori.



Preparate din midii, bine gatite si la preturi accesibile. Curat, amabilitate, servire rapida. Comanda se poate da in romana, meniurile sunt in romana.

PS: Concurenta a nascut si un local in dreapta, cum cobori. "Dalboka" este copiat de un concurent, pe partea stinga. Dar poti face diferenta. Cel din dreapta, antreprenorul, este cu mult mai vizitat.

Despre acvacultura in Europa

Cat de des mancati peste? Peste capturat, crescut de europeni. Pestele crescut in mod sustenabil asigura locuri de munca in economia locala, scade presiunea asupra resursei pisicicole. Si ne ofera o dieta adecvata. AICI....

Fermele piscicole din UE oferă produse locale, proaspete și sănătoase

Se știe că peștele este o sursă bogată de proteine, vitamine și substanțe nutritive. În plus, protejează sistemul cardiovascular. În același timp, nu este un secret faptul că europenii își exploatează excesiv mările, punând în pericol specii întregi.

În condițiile unei creșteri constante a cererii, piscicultura (sau acvacultura) poate reduce presiunea pe care o exercităm asupra speciilor sălbatice, în UE și în lume. Piscicultura, unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere, furnizează aproximativ 50% din peștele consumat anual la nivel mondial - un procentaj aflat, la rândul său, în creștere. Pe scurt, fără acvacultură nu am avea destul pește pentru a acoperi nevoia de hrană a populației. Fără acvacultură, ar trebui să exploatăm și mai mult stocurile sălbatice, periclitând sustenabilitatea lor pe termen lung.

Visati la o hrana ca afara? Ultimate Food Trend Guide 2015....

Asta ca sa parafrazez zicerea aceea cu "vreau o tara ca afara!"...Am gasit o resursa care va confirma banuielile, asteptarile si dorintele. In Canada se petrece localizarea, legarea de resursele locale. Inca o dovada ca aceasta este directia, nu hrana reconstituita de la restaurantul "La Mama". 

Do you want some food approach like in the developed economies? Well I found again something which confirms your dreams. In Canada the main trend is localisation, using local herbs and  spices. Eventually....

luni, 20 aprilie 2015

Arsenic in hrana? Arsenic in food? Residues in food? EFSA recent report @efsa_eu

EFSA este o agentie europeana care se numeste in engleza European Food Safety Authority. Adica un fel de ANSVSA european. Desigur cu mai multe resurse, anvergura si alte preocupari. 


Recent EFSA a dat publicitatii AICI, Raportul anual despre chimicale in hrana. Europenilor. Voi, car sunteti interesati de asa ceva, gen chimicale in food, ce parere aveti? Veti gasi ceva horror inside?



Pește, pește, pește...Programul Operațional pentru Pescuit

România se "bucură", precum celelalte state membre ale UE, de redirecționarea a diverse fonduri ce stau sub pălăria unor politici europene. Așa este Politica pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Din aceasta este finanțat POP - Programul Operațional pentru Pescuit

Așa cum Toni Delaco este fan brânză și voi puteți afla mai multe despre consumatorii de pește, segmentare demografică, cine și de ce nu mănâncă pește. Este foarte interesant să afli că este nevoie de lanț alimentar, de trasabilitate, de etichete și branduri locale.

De aici puteți afla, de la MADR. Studiul de piață privind sectorul pescăresc








Hrana, patrimoniu imaterial

Pentru cei care gandesc mai profund la ceea ce maninca, daca nu stiau, am o veste: mancarea traditionala apartine domeniului patrimoniu cultural imaterial. Exista de cativa ani o Comisie Nationala a Patrimoniului Cultural Imaterial. A fost elaborata si o lucrare ampla. Daca vreti sa aflati mai multe despre alimentatia traditionala, la pagina 139, cautati AICI. Coordonator senior al lucrarii este Virgil Stefan Nitulescu (director MTR) iar autoarea sectiunii, Narcisa Stiuca. 




duminică, 19 aprilie 2015

Stevia, good or bad? Are cuvantul Iulian Dutu, cel ce framinta paine

In acest articol de AICI, m-am entuziasmat cand am gasit pe piata din Romania, un concept interesant de produs, SteviElle, bine comunicat si cu mult entuziasm prezentat la un targ. Dar Iulian Dutu de la Turtita Fermecata mi-a atras atentia ca intre acceptarea si refuzul in ce priveste indulcitorii din stevia, se gasesc si nuante de amarui. El mi-a intocmit rapid o selectie de surse care ba chestioneaza, ba aproba folosirea steviei ca indulcitor. Ca atare, vi le propun mai jos, sa rasfoiti si sa vedeti daca este cazul sa consumati sau nu produse cu indulcitor din stevia. Enjoy!